Tromboembolism venos recurent: simptome, tratament și altele

Pin
Send
Share
Send

Prezentare general�

Tromboembolismul venos (VTE) este o problem� de circulație care pune viața �n pericol. Este o combinație a dou� condiții, tromboza venoas� profund� (DVT) și embolia pulmonar� (PE). C�nd un cheag de s�nge se formeaz� �ntr-o ven� profund�, de obicei piciorul, se numește DVT. Dac� cheagul se rupe liber și se mișc� �n pl�m�ni, se numește PE.

VTE, �n special tipul care se dezvolt� �n timpul unui ședere extins� a spitalelor, este de obicei prevenit. Un diagnostic precoce al TEV poate fi adesea tratat.

Dac� ați avut o TEV, exist� o posibilitate de tromboembolism venos recurent sau formarea unui nou cheag care se deplaseaz� �n pl�m�ni.

ETE este o problem� obișnuit�. Se estimeaz� c� aproximativ 10 milioane de persoane din �ntreaga lume sunt diagnosticate cu TEV �n fiecare an. Aflați mai multe despre simptomele și tratamentul acestei afecțiuni cu potențial letal este important, mai ales dac� aveți un risc ridicat.

Simptome

Simptomele tromboembolismului venos recurent sunt aceleași cu simptomele pe care le veți experimenta prima dat� c�nd aveți o TEV. Aceasta �nseamn� c� sunteți mai probabil s� �nțelegeți ce se �nt�mpl� și s� c�utați ajutor imediat.

Durerea și umflarea �n zona afectat� sunt simptome comune ale unui cheag. De asemenea, puteți observa c� pielea din zona respectiv� se simte cald�. Poate fi licitat� la atingere.

Dac� un cheag a fost mutat �n pl�m�ni, unul dintre primele simptome pe care le veți observa este dificultatea respirației. Uneori, totuși, problema este respirația rapid� pe care nu o puteți �ncetini. Durerea toracic� și ușurința sunt, de asemenea, pl�ngeri comune.

cauze

Un cheag de s�nge se poate forma �ntr-o ven� profund� atunci c�nd circulația este �ntrerupt� sau dac� exist� vase ale vaselor de s�nge. Venele transporta s�nge din pl�m�ni și �ntregul corp �n inim�. Arterele transporta s�nge de la inim� la pl�m�ni și la restul corpului.

Dac� circulația venoas� este slab� la nivelul picioarelor, s�ngele se poate aduna și poate forma un cheag. Acest lucru poate restricționa fluxul de s�nge �ntr-o ven�, care poate provoca DVT. Dac� circulația arterial� este slab�, poate provoca un atac de cord dac� afecteaz� arterele coronare. Poate provoca gangrena dac� afecteaz� arterele la nivelul extremit�ților inferioare.

Urm�toarele pot provoca at�t VTE, c�t și VTE recurente:

  • sarcin�
  • chirurgie, �n special artroplastia genunchiului sau șoldului
  • utilizarea controlului nașterilor
  • boala inflamatorie a intestinului, cum ar fi boala Crohn sau colita ulcerativa
  • prelungit de ședere, cum ar fi pe un avion
  • fiind �n pat
  • boli genetice, cum ar fi deficitul de protein� S sau mutația factorului Leiden
  • fumat
  • consumul excesiv de alcool
  • obezitate

Dac� ați avut VTE și cauzele nu sunt rezolvate, v� expuneți riscul de TEV recurent.

Factori de risc

Un istoric al DVT sau PE v� pune �n pericol pentru TEV recurente. Potrivit unui studiu din 2007, p�n� la 25% dintre persoanele care au avut o TVP sau PE vor avea TEV recurente �n cei cinci ani de diagnosticare inițial�.

Un factor major de risc pentru TEV recurente este oprirea medicamentelor subțierea s�ngelui dup� diagnosticarea primului TEV. Diluanții de s�nge numiți anticoagulante ajut� la prevenirea form�rii cheagurilor de s�nge. Dup� ce �ntrerupeți administrarea de anticoagulante, v� confruntați cu cote mai mari de VTE recurente.

Alți factori de risc pentru TEV recurente includ:

  • trombofilia, o afecțiune care face s�ngele mai predispus la coagulare
  • v�rsta crescut�
  • fiind b�rbat

Diagnostic

Dac� v� simțiți durere sau umfl�turi la nivelul picioarelor sau oriunde �n organism, care nu are o cauz� evident�, cum ar fi entorsa sau v�n�taia, consultați un medic.

Dac� aveți vreodat� dificult�ți de respirație, consultați imediat un medic. Dac� nu este VTE, aceasta ar putea fi una din mai multe probleme grave de s�n�tate, inclusiv un atac de cord sau o problem� respiratorie major�.

Dac� prezentați semne de PE sau DVT, vi se poate da ceea ce se numește teste de s�nge "D-dimer". Pentru a face testul, medicul dumneavoastr� va trage o cantitate mic� de s�nge, la fel ca și �n cazul oric�rui test de s�nge. Ei vor trimite apoi s�ngele �ntr-un laborator pentru a testa. Medicul dumneavoastr� poate spune din rezultatele testului dac� exist� un cheag de s�nge. Cu toate acestea, testul nu va dezv�lui locația cheagului.

Un test D-dimer pozitiv poate ap�rea, de asemenea, dac� sunteți gravid�, dac� aveți colesterol ridicat sau dac� aveți boal� de inim� sau ficat. De aceea este necesar și un examen fizic.

Un test cu ultrasunete poate ajuta la diagnosticarea unui cheag de s�nge �n picioare. O radiografie toracic� și alte teste de imagistic� pot, de asemenea, ajuta la identificarea localiz�rii unui cheag de s�nge care a ajuns la pl�m�ni.

Tratament

Odat� ce ETE a fost diagnosticat�, tratamentul va depinde de modul �n care pune viața �n pericol și de simptomele pe care le experimentați.

Medicamentele anticoagulante sunt administrate, de obicei, imediat pentru a ajuta la ruperea cheagurilor și prevenirea recidivei. Acestea pot include:

  • heparin�
  • fondaparinux (Arixtra)
  • warfarin� (Coumadin)
  • apixaban (Eliquis)
  • rivaroxaban (Xarelto)
  • dagrigatran (Pradaxa)

Un medicament numit un activator de plasminogen tisular (tPA) poate fi uneori injectat pentru a ajuta la ruperea cheagurilor.

Puteți fi, de asemenea, sf�tuiți s� purtați ciorapi de compresie, care ajut� circulația s�ngelui �n picioare sau manșete gonflabile �n jurul brațelor sau trunchiului. Acestea ajut� de asemenea la �mbun�t�țirea fluxului sanguin.

Dac� un cheag de s�nge periculos se afl� �ntr-un vas de s�nge �n pl�m�ni, poate fi necesar s� fie eliminat dac� medicamentele sau terapia de comprimare nu sunt eficiente. O procedur� chirurgical� complicat� numit� tromboendarteartectomie pulmonar� (PTE) �ndep�rteaz� cheagurile de la vasele de s�nge mai mari din pl�m�ni. Dac� intervenția chirurgical� nu este o opțiune, o procedur� de cateter poate fi util� pentru eliminarea oric�rui blocaj �n vena pulmonar� sau artera.

perspectiv�

Dac� aveți o istorie de TEV, este posibil s� fiți nevoiți s� fiți pe anticoagulante pentru tot restul vieții pentru a reduce șansele dumneavoastr� de TEV recurente.

Dac� luați alte decizii inteligente pentru s�n�tatea cardiovascular�, perspectivele dup� VTE ar trebui s� fie luminoase.Acest lucru �nseamn� fumatul, exercițiile fizice zilnice, pierderea �n greutate (dac� sunteți supraponderal� sau obez�) și aderarea la toate medicamentele și sfatul medicului dumneavoastr�.

VTE poate fi o afecțiune fatal�, dar aceasta este de obicei pentru c� este diagnosticat� prea t�rziu. Dac� sunteți foarte fragil� sau aveți alte probleme de s�n�tate, cum ar fi boala cardiac� sau hipertensiunea pulmonar�, TEV poate fi, de asemenea, destul de grav�. Hipertensiunea pulmonar� este atunci c�nd exist� forț� excesiv� �n interiorul vaselor de s�nge �n pl�m�nii unei persoane.

Dac� r�spundeți prompt la simptome și solicitați imediat asistenț� medical�, este mai probabil s� aveți o perspectiv� mai bun�. Adresați-v� imediat medicului dumneavoastr� dac� b�nuiți c� aveți cheag de s�nge.

profilaxie

�mpiedicarea TEV sau TEV recurente nu este �ntotdeauna posibil�. M�surile preventive pot fi eficiente �n anumite situații.

Aproape 60% din cazurile de TEV se dezvolt� �n timpul sau imediat dup� șederea unui spital lung. Furnizorii dvs. de asistenț� medical� v� pot pune pe anticoagulante, puteți pune ciorapi pe compresiune și v� puteți exersa picioarele ori de c�te ori este posibil dac� v� aflați �n spital pentru o intervenție chirurgical� sau pentru o ședere prelungit�. Dac� sunteți �ngrijorat de riscul form�rii unui cheag de s�nge, discutați cu medicul dumneavoastr� despre pașii pe care �i vor lua �n spital pentru a v� reduce riscurile.

Dac� sunteți acas�, dar ați r�mas �n pat, trebuie s� �ntrebați și medicul dumneavoastr� despre ce puteți face pentru a preveni formarea unui cheag de s�nge. Mișc�ndu-ți picioarele, chiar dac� nu te poți plimba sau pune greutate pe ele, poate ajuta la menținerea circulației s�ngelui.

Poate fi necesar� și o alt� m�sur� preventiv�. Un dispozitiv cunoscut sub numele de filtru vena cava poate fi implantat chirurgical �ntr-o ven� mare �n secțiunea mijlocie numit� vena cava. Este f�cut� cu un material din plas� care permite s�ngelui s� circule �napoi �n inim�, dar acesta afișeaz� cheaguri de s�nge care s-au format �n picioare. Nu �mpiedic� formarea cheagurilor de s�nge, dar poate ajuta la menținerea acestor cheaguri la pl�m�ni.

Dac� ați avut TEV �n trecut, un filtru de vena cava poate fi o idee bun�. Discutați cu medicul dumneavoastr� despre acest lucru și despre alte m�suri preventive.

Dac� ați fost pe anticoagulante pentru un TEV anterioar�, tratamentul zilnic cu aspirin� poate fi o modalitate sigur� și eficient� de a ajuta la prevenirea TEV recurente.

ETE este grav�, dar este adesea prevenit�. Prevenirea TEV recurente poate necesita medicamente și alte proceduri, dar beneficiile evit�rii acestei probleme de circulație merit�.

Pin
Send
Share
Send